Efectele inflației

 Din punct de vedere al economistilor, inflatia are efecte mult mai importante, chiar daca unii le considera preponderent negative, altii preponderent pozitive, mai ales in cazul unei rate mici a inflatiei. Printre consecintele cele mai importante ale inflatiei in economie se numara:

•   Scaderea puterii de cumparare a populatei, care duce, pe de o parte, la o scadere a nivelului de trai, dar si la scaderi ale vanzarilor si deci ale profiturilor companiei, precum si la presiuni sociale in sensul maririi salariilor. Se poate astfel intra in ceea ce se numeste spirala inflationista.

•  Redistribuirea veniturilor si a avutiei este un proces prin care anumiti actori economici pierd, putand chiar sa ajunga la faliment, in timp ce altii castiga din cauza cresterii inegale a preturilor si a veniturilor.

•  Inflatia stimuleaza inclinatia spre consum si o descurajeaza pe cea spre economisire. Acest fapt are si o cauza psihologica, legata de pierderea increderii in moneda, dar si o cauza strict economica si anume presiunea preturilor in crestere pe disponibilul de lichiditati.

 Inflatia determina o fuga de lichiditati si o tendinta de plasare a disponibilitatilor banesti in bunuri durabile neproductive. Acest proces poate atrage dupa sine o incetinire a cresterii economice sau chiar o stagnare.
Privita la nivel macroeconomic, inflatia poate fi astfel considerata un fenomen cu influenta masurabila si controlabila, depinzand in mare masura de nivelul asteptarilor si anticipatiilor.

Care sunt cauzele inflației?

Inflația contemporană reprezintă un dezechilibru structurat monetaro-real, care exprimă existența în circulație a unei mase monetare ce depașește nevoile economiei, fapt ce antrenează deprecierea banilor neconvertibili în aur și a celor neconvertibili în general, ca și creșterea durabilă și generalizată a prețurilor.
In manuale si tratate, cauzele inflatiei sunt analizate pe rînd (dupa principiul caeteris parsibus), fiecare dintre acestea generand o forma specifica de inflatie. In momentul dat al analizei.
Adesea inflația este explicată doar prin emisiunea excesivă de semne banești (inflația prin monedă). Economistul american M.Friedman afirmă că inflația este legată mai ales de oferta de monedă, suplimentarea acesteiea decurgând din deciziile agenților economici specializați în sensul sporirii activelor lor de (bani de credit).
Un loc aparte ocupa acele conceptii care considera drept cauza principala (unica) a inflaţiei insuficienta productiei (inflatia prin oferta). Sporirea veniturilor, îndeosebi a salariatilor, nu este compensata printr-o creştere corespunzătoare a productivităţii. Apare, astfel o penurie de bunuri materiale si de servicii. Specialistii numesc un asemenea dezechilibru inflaţie reală.
Cresterea substantiala a creditului duce relativ repede la dezechilibru inflationist, la excesul de creştere nominală pentru bunurile de consum (inflatie pe credit). In anumite conditii, profiturile cresc mai incet decat masa economiilor disponibile ale inreprindelor. Ca urmare, guvernele caută sa promoveze programe proprii de investiţii, pe seama bugetului.

http://www.financiarul.ro/2008/09/13/care-sunt-cauzele-inflatiei/

Ce este inflația?

  “ Inflația este procesul de creștere a nivelului general al prețurilor de consum, mecanism care provoacă variații multiple de lungă durată, generalizează el insuși cauzele permanenței sale și exprimă prin majoritatea cea mai mare parte a prețurilor”.

Termen larg folosit pretutindeni, inflația continuă să rămînă insuficient conturată. Procesul inflaționist a aparut cu mult inainte ca știința economică. Fiind, înainte de toate un proces monetar, precizarea naturii inflației se poate face în corelație cu formele istorice pe care le-au îmbrăcat banii.
Inițial s-a manifestat sub forma dezvoltării mascate a monedelor din metale prețioase, acest proces fiind cunoscut în prezent sub denumirea de inflație monetaro-banească . Elementele definitorii ale acestei inflații sunt : separarea conținutului nominal al monedelor metalice (mai mare) de continuțul lor real (mai mic); transformarea existenței monedei aglomerarea circulației cu monede ieftine fără valoare deplină; scăderea puterii de cumpărare a monedelor falsificate.